Optimef este proiectul de design contemporan de accesorii îngrijit de Bogdan Costea (arhitect) și Andrei Morariu (actor).

Optimef

Bogdan Costea și Andrei Morariu

  0787383060

  @0ptimef

 hello@optimef.com

  optimef

  www.optimef.com

Despre Optimef

  • 1979

    În 1979, Optimef se lansa ca primul ceas românesc – un ceas modern, precis, fiabil - după cum spunea reclama lui de la acea vreme. Scos astăzi din cutia îngălbenită de timp, rămâne la fel de relevant ca în ziua în care a ieșit pe ușile întreprinderii Mecanică Fină.

  • 2016

    Bogdan Costea și Andrei Morariu au readus la viață Optimef în 2016 într-un label de design local creat prin fuziunea dintre trecut și prezent.

  • 2018

    În septembrie 2018, Optimef capătă un statut de dublu pionierat, de la primul ceas românesc la primul label de design românesc vândut de MoMA, una dintre cele mai prestigioase instituții culturale de artă modernă din lume.

  • 2020

    În prezent colecția Optimef cuprinde două modele de ceas, mai multe modele de genți premium din piele, ochelari de soare și o biciletă. Dincolo de originalitate, rafinament și caracterul timeless produsele Optimef inspiră nu doar prin estetica lor, dar și prin povestea pe care o spun.

Interviu de Gianina Corondan pentru YOKKO

Optimef, de la Optimism

Interviu de Gianina Corondan pentru YOKKO
www.gianinacorondan.ro


O discuție lejeră, într-o zi de mai, cu Andrei Morariu, actor, și Bogdan Costea, arhitect, creatorii însuflețiți al brandului românesc de genți, ceasuri, ochelari de soare, accesorii contemporane în care, dacă ești atent, observi cum se împletesc neașteptat arta arhitectului, cu arta actorului. Da, în accesorii. Le mângâi liniile și admiri designul unic, le asculți poezia, apoi aplauzi recitalul. Și pleci acasă cu gândul la ele.

Nu mă credeți, verificați. La YOKKO, în Bd.Unirii nr.7.

G: De unde vine Optimef?

O: Este un brand lansat inițial în 1979. Era primul brand de ceasuri românești, cu afișaj LCD, lansat de regimul de atunci. Se numea Optimef de la Optel, o firma producatoare de ecrane cu cristale lichide din America, și MEF de la Mecanică Fină.

În 1981 au trecut de la Optimef la Cromef, când au fost introduse modele mai clasice, urmat de mai celebrul Orex. Numele Optimef expirase, nimeni nu l-a mai înregistrat, statul român nu s-a îngrijit de el și atunci era disponibil. Am luat numele și am facut un brand de la zero, dar păstrând cumva nostalgia designului din perioada aceea. Nu mai are legătură cu vechile ceasuri, care erau digitale. Dar sigur, ne inspiră curente ale perioadei respective și designul specific.

G: Cum ați defini pe scurt ceasurile voastre?

O: Ceasurile noastre sunt accesorii contemporane, cu un design minimalist, care spun o poveste.

G: Să nu uităm că pe lângă ceasuri, voi creați și genți. Despre genți ce ne spuneți?

O: De la început am dorit să dezvoltăm un brand complex, nu doar ceasuri, să acoperim cam tot ce înseamnă design de accesorii, pornind de la aceeași inspirație grafic-arhitecturală. Facem genți, ceasuri, ochelari de soare și urmează și altele. Am căutat întotdeauna să găsim concepte originale, materiale impecabile, având tot timpul în vedere functionalitatea produselor noastre.

G: Când ați făcut prima geantă? Primul ceas? Cum a fost?

O: În 2016 am relansat Optimef după o muncă de 3 ani, timp în care am reînregistrat marca, am dezvoltat prototipuri și am gândit noua identitate a brand-ului. Am început cu un model de ceas (Fărăzece) și am extins până în prezent colecția Optimef cu înca un model de ceas, o pereche de ochelari de soare, patru modele de genți și chiar o bicicletă în colaborare cu un bike shop din Germania. Cel mai frumos moment e acela în care după o lungă perioadă de timp, de la schița 2D ajungi să ții în mână produsul finit.

G: Care sunt clienții voștri?

O: Primul cumpărător a fost un prieten, dar întotdeauna cred că e așa. După aceea, o vreme bună ne-am descoperit clienții pe Facebook. Eram foarte interesați să vedem din ce zona sunt și care e publicul la care ajungem.

Multă lume cumpăra produsele noastre pentru cadouri. Majoritatea sunt unisex și one size așa că nu prea ai cum să greșești. Cel mai mare succes l-am avut în zona creativă, dar mai ales în cea corporate. Acolo, oamenii sunt experți în shoppingul online și au și resursele necesare. Am trimis foarte multe ceasuri în Pipera, asta-i cert.

G: Mulți spun că produsul românesc lasă de dorit. Mecanismele ceasurilor voastre se pot lupta cu cele elvețiene?

O: Ceasul din colectia cea mai recentă, Victoria, are un mecanism elvețian. E făcut acolo, în Elveția, e un mecanism quartz, cu durată de viață a bateriei de 5 ani, placat cu aur, 5 rubine, de aici și prețul mai ridicat. A fost un proces interesant și amuzant să concepem acest mecanism. A trebuit să vorbim cu cei din fabrica din Elvetia în toate cele 3 limbi oficiale. 

G: Cum s-a desfășurat procesul acesta de creație a mecanismului? Tu, Bogdan, ești arhitect, prin natura profesiei știi ce să ceri: măsurăm așa, vreau desenul ăsta. Tu, Andrei, le recitai, le convingeai, mergeai cu ele “să pască vacile”, ca ești actor?

O: Bogdan: Eu sunt cu desenele tehnice, țin lucrurile din scurt, lucrez auster, uneori rigid, așa îmi place, iar Andrei e cu poveștile.

Andrei: Si cu emotia. De exemplu pentru colectia Victoria, am văzut pe Calea Victoriei ceasurile stradale de pe două clădiri moderniste celebre. M-a intrigat faptul că lumea le ignora și mi-am zis cum ar fi să ne inspirăm din ele și să le punem într-un ceas de mână? Ma ocup și de comunicare. Cu doamna din Elvetia eu am vorbit. Am sunat-o în episoade repetate. Era foarte amuzant, că-mi raspundea, eu încercam să conversez în germană, dar nu știa germană, ea vorbea doar franceză, engleza foarte puțin, eu franceza nu o cunosc, deci i-am spus că va trebui să ne descurcăm în engleză. Primul telefon a fost ca-n scenete. Eu credeam ca o cheamă într-un fel, ea nu înțelegea, închidea telefonul. Zile întregi a făcut asta. “Bye bye” zilnic, cu același răspuns: “Miss Claude busy”. Îi era teamă să vorbească în engleză. Am trecut pe mail și așa am comunicat cu doamnele de acolo.

G: Ce-ți trebuie ca să vezi o colecție de accesorii creată, finisată?

O: Multe prototipuri. Rabdare. De la desen la produsul care se vinde înseamnă să faci rost de materiale, să faci prototipuri, aștepți după materiale, accesorii, tot ce e nevoie, apoi să faci textele ca să-ți prezinți cât mai ok produsele, să faci fotografii, să întegrezi totul pe site, să faci promovare.  Răbdare.

G: Materialele pentru genți de unde le luați?

O: Italia. Materia primă: accesorii și piele. Execuția e în România, undeva la Brașov. Conceptul, de asemenea, românesc. La noi nu găsești piele de calitatea asta. Am avut tăbăcării, dar din păcate în România se mai produce doar o piele foarte groasă, poate le știi pe cela naturale, de culoare maron, stil rustic, finisate grosier, lăsate nevopsite. Noi nu am vrut deloc să mergem în zona asta. Apreciem artizanatul, dar credem că și designul contemporan are ceva de zis în România.

G: Cum faceți să se știe de produsele voastre? Care e șansa producatorului român?

O: E greu. Nouă ne-a fost foarte greu. Am avut noroc. Și a devenit destul de ușor, fiindcă am avut mult free-press, era un produs nou, nu exista alt brand de acest gen la noi, așa că multă lume a vrut să scrie despre noi. Dar tot nu este de-ajuns. Trebuie perseverență. Să ai un plan de marketing. Și reclamă.  Dacă faci  promovare la TV, da, o să afle toată lumea despre tine. Dar nu avem acel buget. În România mai funcționează reclama TV. Ne-am dat seama după o emisiune de la ProTV în care am apărut.

G: Românii au devenit snobi? În privința ceasurilor ei țin să fie văzuți poate cu branduri consacrate nu cu ceva neaos?

O: În afară există un trend în a susține brandurile locale. La noi sunt achiziții de statut. Îți iei ceva “de afară”, “de firmă” ca să demonstrezi. E și la noi o nișa care apreciază mărci  locale. Este de dorit să ai un produs unicat, care spune o poveste despre tine, despre România și care să te reprezinte. Asta ni se pare mișto.

G: Cel mai fain moment din munca voastra de designeri?

O: Cel mai cool de departe,a fost când am expus la Moma (Muzeul de Artă Modernă), în New York, în 2018. Anul în care am vândut la parterul muzeului, în shop-ul lor. Totul a fost ok, am avut produse, am vândut bine. Produsele au fost vândute și în Japonia, în Kyoto și Tokio, tot prin Moma. Urma să intrăm și în Hong-Kong, dar a început revolta acolo și am anulat. Să prezinți alături de designeri din lumea întreaga. Asta a fost o experiență minunată și o confirmare a faptului că facem ceva bine. Am fost practic primul brand românesc prezentat la  Moma.

G: Cum ați ajuns la Moma? V-ați dorit, ați visat la asta?

O: Andrei: Am fost în New York și ne-am gândit cum ar fi să fim aici prezenți cu produsul nostru?

Bogdan a zis ca e imposibil și eu am zis “Bine, îți demonstrez eu că se poate”. Le-am scris. Nu mi-au răspuns. Dar o colegă care se ocupă de vânzări internaționale a găsit o cale, fiindcă noi tot insistam. A ajuns la cea care facea buyingul. Am trimis un ceas. Le-a plăcut. Dar nu a fost peste noapte. Un an de zile am tot scris la mailuri. Am rămas în contact, sunt interesați dacă mai avem produse care se potrivesc cu colecția nouă.  Există această nișă de branduri de muzeu, noi ne încadrăm foarte bine acolo.

G: Cum v-a afectat perioada de carantina?

O: Într-un fel ne-a bucurat. A durat cam mult, dar ne-a folosit. Ajunsesem într-o zonă de burn-out, lucrasem foarte mult, ne-a dat ocazia să mai stăm, să nu mai fim stresați că trebuie să cream încontinuu. Aveam nevoie de pauză asta și dacă cineva nu ne-o împunea, cred că nu ne-o luam niciodată. Vânzările către clienții direcți au scăzut, dar am avut noroc, pentru că în perioada asta,  au fost tot felul de campanii de susținere a brandurilor romanești de către branduri mai mari. S-au deschis oamenii către parteneriate. Am avut comenzi din zona corporate, care ne-au salvat. Noi oricum vindem online mult, deci nu ne-a afectat închiderea de mall-uri sau zone comerciale.  Totul era pus la punct pe site.

G: Vă ajută să expuneți și offline?

O: În cazul nostru, da. Oamenii vor să atingă. Să zicem că la ceasuri poți să-ți dai seama de diametru și de acasă, dar o geantă trebuie s-o probezi, să cercetezi cum îți vine, ochelarii trebuie să-i pui pe nas, n-ai cum să scapi de asta. Trebuie să ai un loc în care oamenii să vină să le vadă. Apoi e word of mouth. În online nu se întâmplă, fiindcă sunt bombardați de produse. Dar gura lumii...Oamenii le văd, povestesc și așa se transmite faptul că le-a plăcut. Informația circulă mai ușor așa. Te-ndrăgostești mult mai ușor de un produs când îl vezi fizic și de aceea am considerat că e util să fim parte din proiectul “Designeri în Vitrina YOKKO”. Se pot crea noi oportunitați.

G:V-ați gândit în perioada cararntinei și la alte accesorii, ceva nou?

O: Da. Am luat pauză, după care, așa, lejer am schițat noile produse. O să începem chiar luna viitoare. Genți noi, ceva de vară, light.

G: Cum se va schimba lumea modei?

O: Toți au anunțat ca nu se mai pot ține de calendar. Vor să cupleze cele două prezentări toamna-iarna și primăvară-vară într-una singură.  O singură prezentare pe an se stabilise deja dinainte pentru că nici sezoanele nu mai sunt așa clar delimitate în ziua de azi. Era și multă risipă, fiindcă nu se vindea o colecție că venea alta. Erau discuții. Marii jucători au hotărât ca fiecare își stabilește datele lui. Vor fi prezentări individuale și nu neaparat în cadrul unei săptămâni a modei.

G: Și în România ce se va schimba?

O: Avem mulți fashion designeri, zona e acoperită. Pentru cei mici, dacă nu au avut lucrurile clarificate dinainte, nu au avut vizibilitate, va fi greu să supraviețuiască. Nu e momentul acum, nu exista posibilitatea să ai o expunere extraodinară. E greu. Dar suntem optimiști.

© 2020 YOKKO. Toate drepturile rezervate. Developed by Web Future