Georgiana Teers – Hair Stylist & Make-up Artist Internațional

Marius Tudose: Cum este activitatea ta la Cluj în perioada aceasta?
Georgiana Teers: Este o perioadă destul de liniștită. Clienții nu sunt așa deschiși către saloane din motive legate de precauție sau financiare. Dar clientele care au grijă de ele fac eforturi masive ca să vină la salon.

M: La finalul restricțiilor a fost o creștere semnificativă?
G: Da, a doua jumătate a lunii mai a fost full. Bineînțeles, a fost nevoie de multe corecturi, ceea ce a însemnat mai mult de muncă. Deoarece clientele s-au vopsit singure și a trebuit să corectez pigmentul la nunața dorită. Le-am sfătuit că dacă vor să mai facă ceva ele singure, să mă sune mai întâi. Mai lucram și în Londra, dar, bineînțeles, toate proiectele au fost anulate.

Gianina Corondan: Cum era viața ta înainte de pandemie?
G: Lucram două sptămâni aici și două acolo, sau căutam să petrec cat mai mult timp acasa si stateam trei săptămâni în România și două în Londra. Culmea, în luna martie, în timpul unui proiect în Londra, mi-am propus să nu mai zbor atât de des. Aproape un an si jumătate doar asta am făcut. Aveam nevoie de o schimbare în primul rând pentru starea mea psihică, în al doilea rând pentru copii, să fiu mai aproape de ei, și în al treilea rând pentru a polua mai puțin. Deja nu mai spuneam public câte zboruri aveam pe an.

M: Ce v-a convins să vă mutați în România?
G: Am avut două motive. Mai înâti, am vrut să le oferim copiilor șansa de a cunoaște viața de la țară pe care am redescoperit-o acum câțiva ani la casa bunicii, pe care am răscumpărat-o de la o altă familie care se află în comuna Băla, județul Mureș. La început, a fost doar o casă de vacanță. Treptat am transformat-o într-o pensiune, o locație de tip „retreat” pe care am si numit-o „La Poiata Retreat”. Asta pentru ca aici ma simțeam ca la recreere, departe de trafic și nebunie, unde nu aveam televizoare, radio, nici măcar internet (decât la cerere). Tocmai pentru ca oamenii să vină să doarmă, să se relaxeze și să se regăsească pe ei înșiși. Planul este să avem și seminarii cu tematică specifică despre fotografie, muzica, beauty, yoga, family bonding, team building. Toate acestea se pretează unor grupuri mici, cel mult 12 persoane.

M: Cum a fost trecerea la educația din România?
G: Mi-a fost teamă să îi trimit la o școală românească. Nu pentru că sunt alte standarde, ci pentru că fetele încă nu vorbeau limba română. Mi-e rușine să spun asta. Dar noi ne-am pregătit inițial pentru o educație în Anglia, cel puțin până la vârsta de 18 ani. Dar am avut noroc. Am găsit o școală internațională britanică unde se învăța și limba română ca a doua limbă. Interesant este că ei se bazează pe wellbeing. Nu contează cât de mare este nota, însă ei pun accentul pe ce învață elevul fără să îl forțăm, fără să îi dăm note mici dar să își găsească ce îi place în viață. Școala pe care am găsit-o aici ne-a bucurat. Veneam dintr-o școală cu un soi de regim forțat. Dacă nu erai la nivelul așteptat, te dădeau afară. Un elev cu nota mai mică de 9 trebuia să își găsească altă școală. Fetelor mele nu le-a placut și mi-am dat seama ca nu e un sistem sănătos.

M: Ce a însemnat stilul activ de muncă pentru tine în Londra?
G: De 16 ani, de când m-am mutat în Londra, nu m-am oprit! Nu am știut ce înseamnă concediu de materniate, vacanțe de lux în alte țări, la mare sau la munte. Nivelul de viață este foarte scump și a trebuit să țin ritmul, mai ales pentru copii. A trebuit să trag tare pentru educația lor, cursurile de muzică sau activitățile sportive.

M:Cu ce te-ai ocupat în Londra?
G: În Londra eram hairstylist și make-up artist. Am plecat din România ca stilist de păr cu experiență de pe platourile de filmare pentru cinema, eram mai puțin axată pe machiaj profesionit dar am studiat acolo și mi-a placut foarte mult. În Londra, mi-am dorit să mențin nivelul. Am bătut la mai multe uși, dar m-au refuzat, deoarece CV-ul meu nu era alcătuit din experiență acumulată în UK. Așa că am luat-o de la munca de jos, am fost asistentul asistentului celui mai bun stilist de la vremea aceea. Le-am câștigat încrederea după ce au văzut că muncesc mult, cu dedicație, chiar și sâmbăta sau duminica. Suna telefonul și nu ziceam nu. Nici nu întrebam despre bani sau timp. Ușor, ușor, am intrat în industria de film și muzică în care te faci cunoscut doar pentru că ei fac recomandări de la unii la alții. M-a sunat o machioză: „Georgiana, știu că tu poți să faci și peruci și să le setezi. Poți veni mâine la un shooting? Aduci tot ce îți trebuie.” Astea au fost toate detaliile. Am ajuns acolo, am aranjat perucile pe capetele de lemn și abia atunci mi-am dat seama că voi lucra cu Kylie Minogue. Acest detaliu foarte important mi l-au spus cu jumătate de oră înainte de shoot, din motive de siguranță și confidențialitate.
Într-adevăr, Kylie trecea printr-o perioadă dramatică și era un subiect delicat. Mi-am făcut treaba, am lucrat cu ochii în peruci toată ziua, iar la un moment dat a venit asistenta personală a lui Kylie și m-a întrebat dacă am o carte de vizită. Am întrebat-o pe Caroline Barnes care era machioza ei de 20 și ceva de ani. Și mi-a spus: „Do it, girl! Go for it!” Mie îmi era și rușine să îmi dau numărul… Și uite așa am ajuns să lucrez cu Kylie. După aceea, am lucrat cu Bono de la trupa U2, cu Jane Seymour (actriță). Cu Jane Seymour am lucrat timp de 30 de zile cu ocazia nunții regale a prințului William al Marii Britanii cu Kate Middleton. Am facut un documentar despre viața ei, plus am documentat toată nunta. Am lucrat non-stop și am ajuns inclusiv la designeri, stiliști, bucătari, floriști.
De asemenea, am mai lucrat cu actori și artiști englezi, cum ar fi Tom Hiddleston – actor, Josh Groban – muzică clasică, Carli Paoli – mezzo-soprană, Pussycat Dolls – am mers în turul de la Malaga, Girls Aloud, Mark Ronson, Duffy.
Am lucrat la prezentări de modă împreună cu Sam McKnight și Val Garland. Ei au fost mentorii mei pe fashion. Culmea, cu greu m-au crezut în Anglia că pot să fac și machiaj și coafură. La o prezentare de modă unde m-am ocupat de părul manechinelor, cei de la machiaj mă întrebau: „Tu ce cauți acolo? Tu ești makeup artist!” și le răspundeam zâmbind că „azi sunt stilistă de păr”.

M: Care a fost cel mai greu lucru de obținut în Anglia?
G: Un agent. Să ai un agent în Anglia este mare lucru! Îi sunam, le arătam book-ul meu și spuneam 3 nume importante cu care am lucrat și îmi spuneau să îi mai sun peste 2 ani, că nu sunt suficienți. Peste 2 ani sunam și îmi spuneau la fel. După 10 ani am reușit.

GC: Ți-a cerut cineva vreo diplomă?
G: Nu, nimeni nu mi-a cerut nicio diplomă în toată Anglia, în toate job-urile pe care le-am făcut. Te verificau în lista de pe IMDB dacă ai lucrat în producția de filme. Am lucrat timp de 15 ani cu Entertainment Tonight sau ET o echipă americană. Când au fost cele două nunți regale din Anglia, m-au contact pe bază de recomandări.

De asemenea, am participat la o filmare din culisele unui film cu Anthony Hopkins. El spunea franc: „am un job acum. Mâine sunt șomer!” Indiferent de vârstă sau statut oamenii muncesc. E foarte stresant și pentru ei, actorii.

M: După ce ai lucrat cu oameni foarte bogați, ce anume crezi că nu ajută la binele planetei?
G: Excesul. Etalarea etichetelor. Fuga după brand-uri. Asta cred că trage omul în jos. Atunci când te îmbraci într-un fel, îți dai cu un parfum anume, deja ceilalți te privesc cu admirație: „Ești cineva!”
Dar ei nu se mai uită dacă tu știi să faci meseria ta. Este un fenoment internațional. Ei, dacă ești un om simplu și ai o atitudine nu-știu-cum, te ia ca atare. Dar sunt artiști care tocmai asta apreciază, să nu fii tu mai etalat decât ei. Am lucrat cu o actriță frantuzoaică care a apreciat cum sunt și i-a plăcut cum lucrez, mai ales că nu am pierdut timpul. Timpul de machiaj și păr poate să dureze 2-3 ore și dacă reușești cu jumatate de oră mai repede esti super bine vazută ca au o jumătate de ora extra pentru ele și nu stau atât pe scaun la machiaj. Totuși depinde și de caracterul persoanei. Mai sunt oameni din breasla mea care sunt zgomotoși, ceea ce nu garantează calitate. De multe ori, ei sunt chemați pentru show. Când mergeam într-un turneu, nu beam, nu fumam, nu râdeam să mă audă tot avionul. Am ajuns în multe grupuri unde nu mă potriveam. Fiecare are tribul lui. Chiar dacă erau mai puține beneficii, dar mai de calitate, am continuat să fiu eu.

M: Deci cum salvăm lumea?
G: O salvăm dacă suntem noi înșine, suntem corecți, sinceri, ne prezentăm la muncă la timp ca să putem face lucrurile bine și să respectăm pe cei de lângă noi. Degeaba ești o actriță cunoscută dacă ajungi pe platourile de filmare cu 3 ore mai tărziu, timp în care ai fost așteptată de întreaga echipă.

GC: Ce întâlnire încă ți-o amintești cu bucurie?
G: Când am cunoscut-o pe Penelope Cruz a fost tare simpatic. Eram însărcinată în 5 luni, deja se vedea burtica, lucram mai puțin. Mă plictiseam acasă, așa că am ieșit la plimbare și am vazut că se filma, am bătut la ușa unui trailer pe care scria „Hair and Make-up” la studiourile Ealing unde Steve, soțul meu avea birourile. M-am prezentat, tipa din trailer mi-a luat cartea de vizita cu promisiunea că mă va suna. Deși nu mă așteptam, am primit un telefon. „Georgiana, știi să lucrezi cu aerograful?” Așa că am mers la ei să bronzez din cap până în picioare vreo 20 de fotomodele. M-au chemat mai multe zile la rând, iar a cincea zi eram mai mulți make-up artiști în același trailer și văd o femeie în halat alb de baie, micuță de înălțime. „Good morning! Good morning!” cu un accent special. Accentul s-a dovedit a fi chiar spaniol, era Penelope Cruz. M-am înroșit un pic și mi-am văzut de treabă. Iar la scurt timp vine și Danny DeVito. Filmul pe care îl făceau împreună se numea Good night, o comedie.

GC: La ce filme românești ai lucrat?
G: Nu am făcut multe filme românești dar am lucrat la „Moartea domnului Lăzărescu” și la foarte multe reclame facute în România de regizori și cameramani români foarte buni. De asemenea, am lucrat la trei producții cu Wesley Snipes. La primul film nu ne băga în seamă, la al doilea ne făcea cu mâna, iar la al treilea deja ne știa numele fiecăruia și dansam toți împreună.

GC: Iar în străinătate ai lucrat la filme, în afară de cel cu Penelope Cruz și Danny DeVito?
G: Da dar cel mai mult am lucrat cu ziua (dailies), nu am vrut să lucrez cap-coadă la un film, deoarece aveam copii. De asemenea, am lucrat și în producții Bollywood. Și Behind the scene unde făceam păr și machiaj pentru prezentatoarele care luau interviuri actorilor principali direct pe set și regizorilor, Red Carpet și premiere. Interviurile de tip „Junket” și premierele care erau mai bine plătite decât filmele. Lucrând cu prezentatoarele americane (Rocsi Diaz, Chrostina McLarty, Brooke Anderson, Mary Kitchen, Kevin Frazer , Raya Abirached, acestea sunt numai câteva dintre ele, care erau cu adevărat profesioniste am fost alături de actori ca Liam Neeson (The Oher Man), Tom Criuse (premiera pentru „The Edge of Tomorrow”, Emily Blunt, Brad Pitt (premieră de la World War Z”), Johnny Deep (interviuri pe set „Pirates of the Caribbean”) Charlize Theron (premieră la „Snow White and The Hunts Man” am fost pe set și a fost superbă locația și mai ales costumele pe care le avea în film și efectele speciale). Prezentatoarele cu care lucram știau tot ce au de făcut ca pe o poezie chiar dacă emoțiile erau foarte mari și pentru ele. Am învățat multe de la ele. Îmi amintesc că am lurat pentru lansarea filmului cu Tom Cruise ‚The Edge of Tomorrow” au fost 3 premiere în 72 de ore în 3 țări diferite în Londra, Paris și New York.

GC: Ce superputere îți trebuie ca să lucrezi la un salon de înfrumusețare, să ții și seminarii, să fii și mamă, să dezvolți și o afacere la Băla?
G: Ambiție și încredere în ceea ce faci. Experiența în coafat și machiaj este parte din mine. Să fii mamă și să mai ai și un business de retreat, este mult. În fiecare zi, îmi planific să mai cresc câte un pic. Steve, soțul meu, mă susține foarte mult și este și un tată dedicat. Ce vreau de la viața? Vreau un acoperiș unde să simt fericire, asta nu mai găseam în Londra, liniștea și fericirea. Mă suna agentul fie zi, noapte sau weekend-uri și conduceam cu orele la diferite locații, pe lângă orele petrecute la job. Astfel ajungeam acasă dupa 12-14 ore, terminată. Să ai agent este o nișă care nu cred că ar funcționa înca în România. Iar ca o superputere, mi-ar plăcea să pot să mă teleportez de la muncă la Băla și înapoi.

Georgiana Teers – Hair Stylist & Make-up Artist

Foto și interviu: Marius Tudose și Gianina Corondan

Editor interviu: Carina Coșăreanu

Haine și accesorii: YOKKOHatiful

Tu ce parere ai?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *